Abordul interdisciplinar în sepsis

Ana-Roxana Ganceanu Rusu1,2,Nicoleta Dima1,2,Minela Aida-Maranduca1,2,Andreea Clim1,2,Ana-Maria Pop2,Ciprian Rezuș1,2

1Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa“ Iași, România
2Spitalul Clinic Judetean de Urgență „Sf. Spiridon“, Clinica III Medicală, Iași, România

Cuvinte cheie: sepsis, comorbidități, antibioterapie, interdisciplinaritate

Introducere: Sepsisul reprezintă principala cauză de deces la pacienţii în stare critică, cu o incidenţă în continuă creştere în contextul modificării parametrilor demografici (dezvoltarea grupului populaţiei vârstnice). Sepsisul este asociat cu o rată înaltă de morbiditate şi mortalitate, cu reducerea calităţii vieţii şi creşterea costurilor de îngrijire.

Material şi metodă: Am efectuat un studiu prospectiv pe 170 pacienţi diagnosticaţi cu sepsis de diferite etiologii, internaţi în Clinica III Medicală a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon“ Iaşi în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2020. Au fost analizate şi corelate datele demografice, prezenţa factorilor de risc cardiovascular, comorbiditatile asociate, impactul antibioterapiei asupra evoluţiei bolii. Monitorizarea lotului studiat a cuprins prelevarea testelor bioumorale, electrocardiograma, radiografia toracică. Ecocardiografia bidimensională la care s-a adăugat, în funcţie de patologia asociată, examinarea prin tomografie computerizată.

Rezultate: Vârsta pacienţilor a variat de la 50 la 95 de ani. În populaţia studiată sexul feminin a avut o pondere mai mare, mediul de provenienţă fiind predominant rural. Etiologia sepsisului a fost predominant respiratorie, urmată de etiologia cutanată şi urinară, care a predominat la sexul feminin. S-a constat o asociere importantă a comorbiditatilor, cele mai numeroase fiind afecţiunile cardiovasculare şi tulburările nutriţionale.

Concluzii: Antibioterapia în sepsis continuă să reprezinte o problemă importantă prin incidenţă în creştere a disfuncţiilor sistemice cu rezultate ireversibile. Creşterea nivelului de informare din domeniul terapiei antimicrobiene a impus elaborarea unor ghiduri terapeutice corelate cu conceptual actual de „medicină bazată pe dovezi“. Indiferent de ghidul utilizat, procesul decizional trebuie individualizat în funcţie de comorbiditatile pacientului.